Acasă | Contacte | Convertor de documente | Articole | ❄ Un An Nou fericit! | ♥ Te iubesc

Translator online

Traducător online gratuit în 45 limbi ale lumii

(Niciun vot)

Cinci mituri despre studierea limbilor străine

Federico Fellini spunea: „A different language is a different vision of life” („Altă limbă — este altă posibilitate de a vedeam lumea”). Pentru cineva cunoașterea unei limbi străine înseamnă a merge în pas cu timpul, pentru altcineva — încercarea de a înțelege cultura altui popor, o metodă de gândire diferită de obișnuință. Odată cu trecerea timpului, referitor la studierea limbilor s-au creat numeroase mituri, astfel încât e complicat uneori să înțelegi ce-i adevărat și ce nu. Totuși, care sunt miturile despre studierea limbilor străine?


Articolul descrie cinci mituri comune despre învățarea limbilor străine


  1. Mitul №1. Cu cât persoana este mai în vârstă, cu atât mai greu însușește o limbă străină
    Învățații olandezi al Institutului Max Planck au efectuat cercetări în sfera respectivă, iar rezultatul acestora nu cred că ne-ar uimi. Cercetătorii au ajuns la concluzia că studierea unei limbi străine chiar și în școala primară, oferă de fapt zero efect. Copii la această vârstă adoră să se joace, să deseneze, să recite poezii, etc. Totodată, trebuie de precizat că asimilarea unei limbi străine pentru elevii din clasele mai mari se diferențiază puțin de învățarea celor din clasele mai mici.

    În ultima perioadă, tot mai des și mai des, cercetătorii ajung la concluzia că studierea unei limbi străine încetinește îmbătrânirea creierului. Experimentele au demonstrat că diferența de asimilare a informației pentru o persoană de 60 de ani și alta de 30 de ani, practic nu este vizibilă. Desigur, nu este cazul de contrazis faptul că la o vârstă mai tânără, omul are mai mulți neuroni liberi, care fac legătură între ei. Pe de altă parte, în cazul adulților, e trebuie de remarcat că aceștia posedă calități care îi ajută să studieze mai eficient. Acestea se referă la gradul înalt de motivație, obișnuința de a munci regulat și productiv, abilitățile analitice foarte bine dezvoltate, etc. Deci, după cum ați înțeles, nu contează la ce vârstă veți învăța o limbă străină, important e cât de multă străduință veți depune în acest sens.

  2. Mitul №2. Desenele animate în limba engleză îmi vor face copilul bilingv

    Din start, copilul apare pe lume fiind un „cetățean al lumii”. În primii ani de viață el poate asimila absolut orice limbă, care va deveni pentru el atât de apropiată și maternă, chiar dacă regulile gramaticale sau de pronunție vor fi foarte complicate. Vârsta de până la 8 ani, este numită de savanți — senzitivă (sensibilă) pentru studierea unei limbi străine. În această perioadă copilul poate învăța orice limbă, fără a depune eforturi suplimentare, doar imitând pe cei din jur.

    În cazul în care o limbă străină este studiată după vârsta de 8 ani, este nevoie de memorizarea cuvintelor și a regulilor, depunând eforturi conștiente în acest sens. Totodată oamenii de știință au identificat mai multe caracteristici interesante. Spre exemplu, savantul din Washington, Patrisia Kuhl, a constatat că dacă un chinez va vorbi zilnic câte 2 ore cu un copil vorbitor de engleză, atunci cu timpul acest copil va primi note bune la testările pentru limba mandarină. Pe de altă parte, dacă într-o perioadă asemenea de timp, copilul va privi la televizor emisiuni în limba chineză, rezultatele sale la testări nu vor fi la fel de bune ca în primul caz. Altfel spus, o mare importanță în studierea unei limbi o are comunicarea directă a copilului cu o persoană, ci nu prin intermediul televizorului.

  3. Mitul №3. Posedarea unei limbi străine poate crea o barieră de comunicare
    Studenții, elevii, dar și orice altă persoană, bănuind că are o barieră de comunicare, începe a căuta un profesor, care în câteva săptămâni îl va ajuta să îndepărteze această barieră. Probabil fiecare persoană s-a confruntat cel puțin o dată în viață cu situația când nu poate găsi cuvintele potrivite pentru a-și exprima gândurile, chiar și în limba maternă. Acest lucru se întâmplă deseori, chiar dacă gramatica limbii materne este implementată în subconștientul fiecăruia. Noi utilizăm regulile în vorbirea de zi cu zi, fără a ne gândi la ele nici o secundă.

    Dacă facem comparație cu o limbă străină, atunci este destul de previzibil faptul că vor exista diverse bariere de comunicare, chiar și pentru traducătorii profesioniști. De aceea, varianta ideală pentru depășirea acestora ar fi studierea perfectă a regulilor gramaticale, pentru ca în timpul conversației să nu vă gândiți la ele, ci să vă concentrați toate eforturile pentru a căuta cuvintele necesare. Astfel veți ajunge să conștientizați că nu există nici o barieră de comunicare.

  4. Mitul №4. Orice limbă străină este complicată
    Realitatea demonstrează că nu toate limbile străine sunt complicate. Spre exemplu un vorbitor de limba rusă va învăța cu ușurință poloneza sau bulgara, în timp ce limbile asiatice — chineza, japoneza, probabil vor fi complicate de studiat de către acesta. Există mai multe familii de limbi străine, cum ar fi: romanică (spaniola, italiana, româna), germanică (germana, engleza, daneza). Evident că este mai ușor să studiem limbile care fac parte din aceeași familie lingvistică.

  5. Mitul №5. Un indicator de bună cunoaștere a limbii este abilitatea de a vorbi
    Acest indicator nu este valabil în toate cazurile. Sunt persoane care citesc literatură de specialitate într-o limbă străină, iar în situațiile de rutină nu pot cere nici măcar un pahar cu apă sau vorbirea lor nu este corectă. Capacitatea de comunicare vine întotdeauna odată cu practica. Totuși, abilitatea de a vorbi fluent o limbă străină poate fi pierdută chiar și de traducătorii profesioniști. Spre exemplu, dacă un maestru în sport ar fi închis pentru o perioadă într-o încăpere mică, fiind în imposibilitate de a practica sportul, atunci cu timpul el își va pierde condiția fizică pe care o avea. Desigur, în nici un caz nu va pierde titlul de maestru în sport, iar condiția fizică ar putea să o recapete în scurt timp. Același lucru este și în cazul abilităților de vorbire a unei limbi străine. Problema constă în faptul că discuțiile în limba străină tet–a–tet sunt niște situații mai stresante, iar în timpul acestora se folosește doar informația care este adusă spre automatism.



Niciun comentariu

Adăugați un comentariu nou

Nume:
E-mail:
Mesaj:
Evaluarea paginii: